Joi, 12 noiembrie 2026 YouTube Instagram Facebook
NEWS

Cine plătește dacă un copac cade peste mașina parcată pe domeniul public

28 octombrie 2026
Autoturism gri aflat sub ramurile unui copac căzut pe stradă

Parchezi pe o stradă obișnuită, vine o furtună, iar dimineața găsești un copac peste mașină. Prima reacție este să te întrebi cine plătește. Răspunsul scurt: de multe ori primăria, dar nu automat, iar diferența o fac dovezile pe care le strângi în primele ore.

Autoturism gri aflat sub ramurile unui copac căzut pe stradă
Imagine ilustrativă. Foto: Wil540 art, CC BY 4.0, Wikimedia Commons

Legea e mai favorabilă decât pare. Potrivit art. 1376 din Codul civil, cel care are în pază un lucru răspunde pentru prejudiciul produs de acesta independent de orice culpă. Pentru un copac din parc sau de pe marginea străzii, „paza” aparține în principiu administratorului domeniului public, adică primăria sau o structură împuternicită de aceasta. Legea 24/2007 privind spațiile verzi spune, la rândul ei, că administratorii trebuie să ia măsuri pentru siguranța oamenilor împotriva căderii ramurilor sau a copacilor din cauza vârstei ori a stării proaste (art. 12, alin. 3).

Atenție la ieșirea de siguranță a primăriei: art. 1380 din Codul civil spune că nu se plătește nimic dacă dauna a fost produsă exclusiv de fapta victimei, de fapta unui terț sau de forță majoră. Aici se poartă de obicei lupta: administrația invocă furtuna, tu arăți că arborele era bolnav, uscat sau neîngrijit. O rafală puternică nu înseamnă automat forță majoră, mai ales dacă arborele avea defecte vizibile. Unele surse susțin că trebuie dovedită și o neglijență; textul art. 1376 vorbește însă de răspundere fără culpă, iar practica instanțelor poate diferi.

Trunchi gros de copac căzut peste capota unei mașini
Imagine ilustrativă. Foto: Jay Gorman, CC BY 2.0, Wikimedia Commons

Ce faci concret. Fotografiezi mașina, copacul și locul de la mai multe unghiuri, cu data vizibilă, și notezi martorii. Dacă ai o poliță facultativă (CASCO), anunți asigurătorul imediat, pentru că el despăgubește și apoi se poate îndrepta împotriva administratorului. RCA nu acoperă propriile pagube. Fără CASCO, merită mers la poliție în 24 de ore: art. 80 din OUG 195/2002 prevede acest termen pentru vehiculele avariate în alte împrejurări decât un accident de circulație. Textul nu pomenește copacii, deci aplicarea lui aici este o interpretare, dar o sesizare făcută la timp nu strică niciodată.

Apoi scrii primăriei o petiție cu poze, număr de înmatriculare, deviz de reparații și suma cerută. Autoritatea are în general 30 de zile să răspundă. Dacă refuză sau tace, rămâne acțiunea în instanță pentru despăgubiri, în care trebuie să arăți cine are arborele în pază, ce pagubă ai suferit și legătura dintre ele. Termenul general de prescripție este de trei ani, dar nu aștepta, pentru că dovezile dispar repede.

Cum arată asta în practică? Un caz relatat pe un blog juridic, judecat de o judecătorie, s-a încheiat cu obligarea primăriei la 47.877,76 lei plus 4.041,33 lei cheltuieli de judecată, instanța reținând primăria drept custode al arborelui, nu firma cu care aceasta avea contract de întreținere. Din fragmentul disponibil nu reiese cum a fost tratată apărarea cu furtuna. Este un singur exemplu, nu o regulă.

Copac rupt de vânt lângă mașini parcate pe marginea străzii
Imagine ilustrativă. Foto: Igor Pečovnik, CC BY 2.0, Wikimedia Commons

Mai trebuie spus că nu orice copac aparține primăriei. Pe un drum național, răspunde administratorul drumului (de pildă CNAIR), iar pe un teren privat, proprietarul. Verifică înainte de petiție cine administrează locul exact.

Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește sfatul unui avocat. Surse: Newsweek România; Codul civil (art. 1376, 1380); Legea 24/2007; OUG 195/2002. Foto ilustrative: Wil540 art (CC BY 4.0), Jay Gorman și Igor Pečovnik (CC BY 2.0), Wikimedia Commons.